Comunicare nonviolentă

Comportamentul uman este generat de încercările de a satisface unele necesități. Atunci
cand aceste încercări sunt în dezacord, apare conflictul. Comunicarea non-violentă reprezintă un
model de comunicare dezvoltat în anii 1960 – 1970 de către Marshall Rosenberg. 

Comunicarea non-violentă se bazează pe exprimarea onestă și empatie, precum și pe ideea ca ființele umane se nasc pline de compasiune, în vreme ce violența psihologică și fizică se învață prin cultură.

 Pentru familii și părinți, comunicarea non-violentă reduce conflictele și rivalitatea între frați, transformă lupta pentru putere în cooperare și încredere, creează legături bazate pe dragoste necondiționată, protejează și promovează autonomia copiilor, maximizează potențialul elevilor la școală, îmbunătățește relațiile între elev, profesor și părinte. 

În privința dezvoltării personale, individul învață sa transforme sentimentele de rușine și depresie în stăpânirea propriei vieți, elimina obiceiurile proaste și rămâne conectat la propriile necesități și preferințe. 

În relațiile de afaceri, comunicarea non-violentă ne ajută să întărim moralul angajaților, să rezolvăm conflictele la locul de muncă rapid și eficient, să oferim un serviciu de clienți mai eficient, să îmbunătățim aptitudinile de muncă în echipă.